1. DRUMUL DUS.
Din considerente subiective am ales sa mergem pe drumul de coasta: Constanta - Varna - Burgas - etc. Trecere a in Turcia s-a facut in dreptul localiatii bulgare Malko Tarnovo. Pe urma am coborat muntele spre autostrada Erdine - Istanbul, insa am ales drumul national pana la Istanbul, care merge paralele cu autostrada, deoarece nu am avut de unde cumpara ”carte de acces”. Drumul a fost foarte greu cu multa ceata, insa ne-am descurcat. Acum incepe distractia: am ales sa nu mergem pe autostrada si am fost indrumati de GPS pe drumul de coasta (la extremitatea sudica - autostrada trece pe undeva prin centru-nord), ei bine s-a dovedit a fi un cosmar, fiind nevoiti sa facem aproxmativ 3 ore pana la hotelul de pe partea asiatica. Un trafic infernal, bara la bara pe zeci de km, cu prioritatea de semanl. In fine trebuie sa te ti tare si sa ai rabdare. Am sesizat ca nu exista injuraturi si claxonuri excesive, atunci cand incalca regulile de circulatie. Pentru pietoni nu exista culoarea rosie a semaforului.
2. ”carte de acces” - am cumparat cartela pentru a plati autostradazile si podul Bosfor din capul podului Bosfor, de pe partea asiatica. AM primit o banda autoadeziva de 6-7 cm pe 1-2 cm, care se lipeste pe parbriz, interior, in dreptul oglinzii retrovizoare si se alimenteaza cu bani periodic, cand ramai fara. Pe panda se gaseste acronimul HGS si esti obgligat la intrare si iesire sa intre pe o porta HGS. Sistemul functioneaza in felul urmator: intri pe autostrada si esti inregistrat, iar la iesire iti sunt sustrasi banii de pe card. Autostrada Istanbul - Ernide, din dreptul aeroportului Ataturk, a costat 6 lire.
3. INFRASTRUCTURA. Toate caile de comunicatii sunt super dezvoltate, autostrazi cu pana la 4 benzi, metro-bus line (metro de suprafata compus dun autobuze lungi), tramvai cu doua unitatii (adica doua tramvaie de la noi impreuna), metrou subteran. Transportul public in comun e ok, ajuni repede la destinatii. Biletul la metrou costa 3 lire, la feribot (partea asiatica - partea europeana) 3 lire si la restul cred ca tot 3 lire. In suburbii, exista si transport cu autobuzul clasic si exista si microbuze private.
4. OBIECTIVE TURISTICE. Am vizitat Sofia, Moscheea Albastra si Grand Bazar si plimbari prin oras. La tot ce am cumparat, am negociat. O carte in romana despre obiectivele din Istanbul de la 27 lire la 10 lire. Vanzatorii au o tactica intresanta, respectiv nu vin sa iti zica niciun pret in faza initiala, ci te intreaba de unde esti si pe urma iti face pretul, si de acolo negocierea. Daca in momentul cand vb cu el vine vreun nordic, te lasa pe tine si se ocupa de el

5. MANCAREA. Este accesibila, daca nu mancati in centru, puteti sa luati un kebab cu 10 lire (15 ron), o shaorma tot cu 10 lire. Prin restaurante preturile urca la 15-20, chiar si 35 lire pentru o farfurie de mancare. Preturile sunt comparativ cu ale nostre. Am mancat kebab, cat pentru un an. Dulcurile sunt multe si variate. Preturile difera de zona si de ”naturaletea lor”. Am vazut baclava si cu 60 de lire kg., dar si cu 15 lire la periferie intr-o cofetarie traditionala. Eu mi-am facut plinul gustand pe peste tot cate putin. Aproape de piata Taksim pentru o bucatica de kataif, mi-au cerut 10 lire

6. DRUMUL INTORS. Am ales sa alegem Istanbul - Erdine - Nova Zagora - Veliko - Giurgiu. Am intrat in vama turca pe la 2-3 dimineata, era libera, doar o poarta deschisa. Turcul, bulangiu, ne verifica actele si ne cheama intr-o zona unde ne cauta la bagaje (scaotem bagajele pe o masa si se uita prin ele), dupa care baga masina la raze sa o caute de rugina, de fapt de ceva de am putea ascunde prin ea, contrabanda (droguri) din Turcia sau din alte tari arabe. Totul a fost profesionist, insa ne-au intarziat circa 30 de min. Drumul la intors a fost mai lejer, cu putine serpentine si liber. Cateva zone de drum denivelat si celebrul drum cu piatra cubica. La vama din Girugiu, vamesul roman ne intreaba daca am luat artificii din Istanbul

7. TURCII. Sunt relaxati la maxim, nu au nicio gara. Foarte putini stiu engleza. Am cautat o adresa vreo 30 de min, aratandu-le oamenilor de pe strada de pe telefon adresa scrisa de un turc, iar ei ne trimiteau in locuri diferite.... Sa inchid, mergeam pe strada si ma chinuiam sa aflu o informatie, si vorbeam cu mine, spunand „ ba astia sunt turci, nu inteleg nimic”, si chiar erau turci. Deci, chiar e valabila vorba

O seara buna. Pt alte lamuriri, va stau la dispozitie.